A ajunge să crezi numai în tăcere, să nu mai preţuieşti decât tăcerea,
este a realiza una din cele mai esenţiale expresii ale trăirii la marginile vieţii.
Elogiul tăcerii, la marii singuratici şi la întemeietorii de religii, îşi are o
rădăcină mult mai profundă decât îşi închipuiesc oamenii.
Emil Cioran
Astăzi revin cu o nouă ţinută compusă din nouă piese: pantaloni negri şi bluziţă verde. Recent am început să-mi cumpăr din nou hăinuţe verzi, le cam ignorasem în ultimul timp.
Mi-ar plăcea să vă scriu mai mult, să am o introducere mai frumoasă, să vă povestesc, dar se pare că mi-am secat cuvintele şi imaginaţia în anii ce-am scris în fiecare zi multe, multe rânduri. Pot doar să sper că pozele contează cel mai mult şi că fiecare face cât o mie de cuvinte şi să mă urmăriţi în continuare.
Revenind la lucruri mai puţin melancolice: o nouă serie de fotografii făcute în grădina părinţilor mei.

Bluziţa este achiziţionată de pe Oasap. Este foarte lejeră, vaporoasă, dar şi elegantă în acelaşi timp. O puteţi găsi în mai multe variante de culori, însă eu nici nu m-am mai gândit c-aş putea alta decât verde.
Continue reading →